Mihail Vlasov a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare

„Admite apelul formulat de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție împotriva sentinței penale nr.61/F din 04 aprilie 2016 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a II-a Penală. Desființează, în totalitate, sentința penală menționată și,

rejudecând: În baza art. 255 alin. 1 Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 5 Cod penal, condamnă pe inculpatul Mihail Vlasov la pedeapsa de 2 ani închisoare. În temeiul art. 71 Cod penal din 1969 interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal din 1969 ca pedeapsă accesorie. Respinge, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul Mihail Vlasov împotriva aceleiași sentințe”, se arată în decizia magistraților Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Decizia instanței supreme este definitivă. În primă instanță, fostul președinte al Camerei de Comerț a României a fost achitat, DNA contestând decizia cu apel.

În 15 iunie 2015, procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Mihail Vlasov, el fiind acuzat că, în 26 februarie 2013, în calitate de președinte al Colegiului de Conducere al Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), i-a cerut unui deputat „să îi susțină interesele”, prin promovarea unui proiect de act normativ intitulat „Lege privind registratorii comerciali și activitatea de înregistrare în registrul comerțului”. Solicitarea a fost formulată în contextul în care Mihail Vlasov își dorea adoptarea unui act normativ prin care Camera de Comerț și Industrie a României să poată prelua Oficiului Național al Registrului Comerțului, potrivit rechizitoriului procurorilor. În schimbul susținerii proiectului de lege, Vlasov Mihail, în calitatea sa de președinte al Colegiului de conducere al Camerei Naționale, i-a promis deputatului respectiv, la cererea acestuia, că îl va numi în funcția de arbitru în cadrul Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României.

În cadrul actului de sesizare a instanței, apare informația conform căreia inițiatorii proiectului vizat de anchetatori au fost parlamentarii: Aurel Vainer, Alina Gorghiu, Klarik Laslo-Attila, Attila Marko, Mircea Grosaru și Florin Iordache.

Pe 19 octombrie, Alina Gorghiu a fost audiată în acest dosar.

„Sunt câțiva ani de zile de când îl cunosc pe Mihail Vlasov și am avut o relație instituțională, nu de prietenie. Am fost contactată în 2013 de Florin Iordache pentru a semna această ințiativă legislativă, împreună cu el și alți colegi ai Camerei Deputaților, atât în mandatul acesta cât și în cel trecut am semnat multe proiecte de lege. Ideea o cunoșteam în mare, nu era nouă, a mai fost un proiect similar susținut în partid. Registrul Comerțului a mai fost în subordinea Camerei de Comerț. Știam de decizia CCR de respingere a proiectului inițial. Dar știam că acest proiect vine cu modificări în acord cu CCR. Nu am citit acel proiect la momentul semnării. Absolut orice fel de demers trebuia să fie legal si constituțional. Nu a fost susținut ulterior acest proiect nici în comisia juridică nici în plen. A primit vot negativ. Guvernul nu a susținut acest proiect și am considerat să nu acceleram susținerea inițiativei. Nici acum nu știu daca Mihail Vlasov a redactat acel proiect, pentru că el mi-a parvenit de la Florin Iordache. (…) De câteva ori am dialogat cu președintele Camerei de Comerț și Industrie (n.r Mihail Vlasov). Nu a existat niciun fel de presiune. Am discutat de câteva ori, inclusiv de acest proiect, de procedura și stadiul lui. Nu mi-am pus nicio secundă problema că cineva urmărește un interes personal. Am crezut că inițiativa poate îmbunătăți calitatea Registrului Comerțului”, le-a spus Alina Gorghiu atunci judecătorilor.

În aceeași cauză au mai fost audiați Bogdan Olteanu și Florin Iordache.